Circuite Electice Simple

Contacte electrice 

        Contactul electric este ansamblul compus din doua piese metalice a caror atingere permite trecerea curentului electic . 

       Tipuri de cotacte electrice : 

Contactele electrice se clasifica in : 

• contacte permanente care nu se desfac in timpul functionarii .  

a) contacte cu surub si piulita

b) contace obtinute prin lipire 

• contacte alunecatoare  

( captatoarele locomotivelor electrice )

• contacte care in functiune se inchid si se deschid 

Circuitul de redresare, redresorul, este un circuit electronic, capabil sa transforme energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu.Redresarea tensiunii alternative de retea
(cu frecventa f=50 Hz) este necesara:pentru alimentarea dispozitivelor electronice din aparate si instalatii;a altor consumatori de curent continuu,cum ar fi:unele motoare electrice,instalatii electrochimice,acumulatoare, etc.

soarele se clasifica dupa numeroase criterii, cele mai importante fiind:
- numarul de faze;
- tipul schemei;
- posibilitatea reglarii tensiunii de iesire.

Dupa numarul de faze al sursei, care este de obicei reteaua electrica, redresoarele se clasifica in:redresoare monofazate (220 V);redresoare trifazate (3x380 V).Dupa cum se redreseaza , o singura alternanta sau ambele, exista:redresoare monoventil(monoalternanta) - doar pentru reteaua monofazata;redresoare cu punct median(dubla alternanta);redresoare in punte(dubla alternanta);Dupa posibilitatea reglarii tensiunii de iesire:redresoare necomandate;redresoare comandate.

Instalatiile de redresare cuprind:
Transformator de alimentare (care are rolul de a adapta tensiunea de la intrare la valoarea necesara tensiunii de iesire si de a micsora curentii de scurtcircuit).Elemente de redresare (cu conductie unilaterala.Elemente de protectie ultrarapide(sigurante fuzibile,intreruptoare,separatoare).Elemente de filtrare.

Pe durata alternantelor pozitive ale tensiunii dioda conduce[fiind polarizata direct,cu (+) pe anod si minus(-) pe catod].Pe durata semialternantelor negative, polarizarea diodei este inversata, astfel incat aceasta nu mai conduce(este blocata).Randamentul unui redresor monoalternanta este de 40%.

Pentru imbunatatirea formei tensiunii pulsatorii redresate, in vederea aducerii cat mai aproape ca forma de tensiunea continua, in paralel cu rezistenta de sarcina si dioda redresoare se intercaleaza un condensator "C" cu rol de filtrare a ondulatiilor, adica are rol de netezire a tensiunii redresate. Condensatorul "C" este electrolitic.
Eficienta filtrarii depinde de valoarea capacitatii condensatorului si de valoarea rezistentei Rs.Forma de unda a tensiunii la iesirea din redresor in cazul utilizarii condesatorului de filtrare se prezinta in diagrama de mai jos:

Imbunatatirea formei de unda a tensiunii la bornele sarcinii se poate obtine prin utilizarea redresoarelor dubla alternanta.Acest tip de redresor dubleaza componenta continua a tensiunii de iesire.Diodele D1-D4 formeaza o configuratie de punte.In alternanta pozitiva intra in conductie diodele D1 siD3, fiind polarizate direct.In acest interval de timp, D2 si D4 sunt blocate, fiind polarizate invers.Pe durata alternantelor negative, se deschid diodele D2 si D4 iar diodele D1 si D3 se blocheaza.

Aplicatia VOKI

http://www.voki.com/pickup.php?scid=9020406&height=267&width=200

           Electrotehnica este stiinta care studiaza fenomenele electrice si magnetice din punctul de vedere al aplicatiilor lor tehnica .
          Electronica este stiinta care studiaza fenomenele legate de miscarea in diferite medii a particulelor incarcate electric; totodata, electronica studiaza si constructia dizpozitivelor si aparatelor care functioneaza pe baza acestor fenomene .
         Materialele conducatoare sunt materiale care conduc curentul electric.
         Electrolitii sunt materiale in stare lichida care conduc curentul electric si care, in cursul acestui proces, sufera modificari chimice.
         Materialele semiconducatoare sunt acele materiale care permit trecerea curentului electric in conditii speciale si numai daca primesc energie din exterior .
       Materialele izolatoare sunt caracterizate de proprietatea de a nu conduce curentul electric .

MODULUL I: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

1. Notă introductivă

Modulul „Tehnologie electronică” face parte din cultura de specialitate pentru domeniul de pregătire de bază Electronică automatizări,  clasa a IX-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică şi are alocat, conform planului de învăţământ, un număr de 72 ore din care:

-          36 ore - instruire practică.

Modulul “Tehnologie electronică” familiarizează elevul cu materialele folosite în electronică, sculele instrumentele şi dispozitivele specifice domeniului precum şi  metodele de asamblare a echipamentelor electronice.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul 

1.      Utilizarea sculelor instrumentelor şi dispozitivelor.

2.      Aprovizionarea cu  materiale.

3.      Asamblarea /dezasamblarea echipamentelor electronice.

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

Denumirea Modulului: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ
Cunoştinţe	Deprinderi	Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.
Documente (registre,bonuri, evidenţe simple, jurnale, corespondenţă oficială, CV-uri, note de informare, articole, scrisori, extrase din normele de protecţie a muncii, prospecte, cataloage, pliante, foi tipizate, fişe tehnologice, devize) utilizate la selectarea informaţiilor (date, termene, reguli, condiţii, forme de prezentare, parametri) necesare aprovizionării cu materiale. Documentaţia tehnică şi tehnologică folosită în atelier (standarde pentru desenul tehnic - linii, formate, scriere, indicator, simboluri, scheme electrice simple de instalaţii electrice, scheme electronice simple, scheme de conexiuni, planuri de amplasare, schiţe)	o Selectarea de documente din surse specializate. o Utilizarea informaţiilor în activităţi profesionale. o Efectuarea de reprezentări grafice simple. o Reprezentarea schemelor electrice şi electronice simple. o Citirea unor scheme electrice simple.	1.      Completarea sau redactarea corectă a documentaţiei pentru sarcini de lucru 2.      Utilizarea simbolurilor în schemele electrice. 3.      Realizarea corelării dintre simbol şi denumirea acestuia. 4.      Recunoaşterea componentelor schemei electrice folosind simbolurile
Rezultatul învăţării 2: Aprovizionează locul de muncă
Materiale specifice activităţii: cabluri clasice şi fibră optică; conectori; suporţi cablu; componente electrice şi electronice; cablaje imprimate; diluanţi; vopsele; materiale izolante	o Alcătuirea necesarului de materiale pe baza citirii unor scheme electrice simple. o Manevrarea materialelor specifice activităţii în condiţii de securitate a    utilizatorului şi a materialelor.	1.      Completarea documentelor specifice la solicitarea, primirea şi predarea materialelor, în conformitate cu normele de consum şi instrucţiunile de serviciu. 2.       Depozitarea materialelor la locul de muncă, respectând regulile de securitate şi ergonomie a muncii. 3.   Citirea documentaţiei        tehnice de specialitate.

Rezultatul învăţării 3: Identifică proprietăţile materialelor utilizate în domeniul electronicii şi automatizărilor
Proprietăţi fizice, chimice, mecanice şi tehnologice pentru: - Metale şi aliaje folosite în electronică şi automatizări (metale şi aliaje pentru conductoare electrice, metale şi aliaje de mare conductibilitate pentru contacte, metale şi aliaje cu înaltă rezistivitate electrică, alte metale şi aliaje de uz curent). - Materiale izolatoare folosite în electrotehnică şi electronică (materiale izolatoare anorganice, materiale izolatoare organice, materiale pentru izolarea conductoarelor şi cablurilor). - Materiale semiconductoare; - Materiale magnetice (materiale magnetice moi, materiale magnetice dure).			o Recunoaşterea materialelor utilizate în electronică şi automatizări o Corelarea proprietăţilor şi utilizărilor unui material		1.       Precizarea proprietăţilor materialelor conductoare,       semiconductoare, izolatoare        şi magnetice 2.   Selectarea unui material       pentru o aplicaţie dată
Rezultatul învăţării 4: Verifică materialele necesare lucrării
Materiale specifice activităţii: cabluri clasice şi fibră optică; conectori; suporţi cablu; componente electrice şi electronice; cablaje imprimate; diluanţi; vopsele; materiale izolatoare.		o Verificarea  materialelor din punct de vedere cantitativ pentru conformitate cu bonurile de materiale. o Verificarea  materialelor din punct de vedere calitativ pentru conformitate cu bonurile de materiale.			1.Selectarea materialelor în funcţie de parametrii specifici . 2.Adresarea sesizărilor legate de abaterile de la standardele de calitate sau de neconformităţile cu bonurile de materiale, persoanelor abilitate. 3.Identificarea prin metode specifice de control a eventualelor deficienţe de calitate a materialelor.
Rezultatul învăţării 5: Alege sculele, instrumentele şi dispozitivele necesare realizării operaţiilor
Scule, instrumente şi dispozitive utilizate la realizarea unor lucrări din domeniul electronică – automatizări (pistol de lipit, aparat de sudură, maşină de găurit, polizor, cleşti, şurubelniţe, chei, fierăstrău, polizor).	o Alegerea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor  este făcută în conformitate cu necesarul impus de tehnologia aplicată în cadrul lucrării. o Verificarea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor alese este făcută vizual sau prin teste specifice, în conformitate cu    procedurile de lucru      şi cu asigurarea   condiţiilor de   securitate a muncii.			1.      Stabilirea necesarului de scule/ instrumente / dispozitive în conformitate cu natura lucrării. 2.      Utilizarea în conformitate cu  procedurile de lucru a       sculelor/ instrumentelor         / dispozitivelor. 3. Verificarea periodică a încadrării parametrilor de utilizare a sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor în limitele admise de normative.
Rezultatul învăţării 6 Utilizează sculele, instrumentele şi dispozitivele în cazul unei lucrări
Procedura de măsurare pentru măsurarea cu şubler, riglă, raportor: - identificarea mărimii de măsurat şi a mijlocului de măsurare adecvat, - poziţionarea mijlocului de măsurare şi a mărimii de măsurat - citirea  valorii indicate - comunicarea rezultatului măsurării Instrucţiuni de utilizare a  sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor.	o Utilizarea cu îndemânare şi în conformitate cu instrucţiunile de utilizare a sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor.			1.      Corelarea instrumentelor  de măsură cu mărimile de măsurat 2.      Utilizarea în conformitate cu  procedurile de lucru a sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor.   3.      Utilizarea sculelor/ instrumentelor / dispozitivelor se face cu respectarea normelor de securitate şi PSI.
Rezultatul învăţării 7 Execută asamblarea electrică
Precizarea tehnologiilor de asamblare mecanică şi electrică, demontabile şi nedemontabile. Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică. Executarea asamblării electrice folosind elemente de conectică, prin lipire şi prin wire wrapping. Executarea montajelor pe  cablaje imprimate. Precizarea tehnologiilor de montare a componentelor SMD pasive.	o Executarea asamblării cu respectarea secvenţelor operaţiilor şi aplicarea măsurilor menite să asigure menţinerea stării tehnice.			1.      Precizarea tehnologiilor de asamblare manuală, adecvate naturii lucrării. 2.      Executarea preformării în conformitate cu cerinţele tehnice. 3.      Pregătirea componentelor pentru asamblare, conform documentaţiei tehnice.

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

Partea I. Elemente de desen tehnic

Tema 1: Normele generale privind întocmirea desenelor tehnice

A.    Noţiuni preliminare; instrumente de desen.

B.     Elemente de standardizare (linii, formate, scriere, indicator).

C.    Scări de reprezentare utilizate în desenul tehnic.

Tema 2: Cotarea desenelor tehnice

A.    Elementele cotării.

B.     Simboluri folosite la cotare.

C.    Reguli de cotare.

Tema 3: Desene schematice

A.    Simboluri şi scheme convenţionale utilizate în electrotehnică şi electronică.

B.     Aplicaţii (scheme  electrice, scheme electronice, scheme de conexiuni, planuri de amplasare).

Partea a II- a: Studiul materialelor

Tema 5: Metale şi aliaje folosite în electronică şi automatizări

a.    Metale şi aliaje pentru conductoare electrice (cupru, aluminiu, oţel): domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

b.    Metale şi aliaje de mare conductibilitate pentru contacte (argint, aur, platină) Metale şi aliaje cu înaltă rezistivitate electrică (crom-nichel, constantan, manganin): domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

c.    Alte metale şi aliaje de uz curent (plumb, staniu, zinc, tantal): domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

Nota: Domeniile de aplicabilitate recomandate sunt:  cabluri electrice, cabluri de telecomunicaţii, conectori, contacte, aliaje de lipit, rezistoare, bobine, ecrane de protecţie împotriva câmpurilor perturbatoare electromagnetice, bimetale, termocupluri

              Tema 6:  Materiale izolatoare folosite în electrotehnică şi electronică

A.    Materiale izolatoare anorganice (sticlă, mică, ceramică). Materiale izolatoare organice (materiale plastice termorigide şi termoplaste, răşini naturale şi sintetice, hârtie, uleiuri, răşini, siliconi): domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

B.     Materiale pentru izolarea conductoarelor şi cablurilor: domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

             Tema 7: Materiale semiconductoare.

A. Materiale semiconductoare (germaniu, siliciu, seleniu, compuşi semiconductori - sulfuri, carburi, oxizi): domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

             Tema 8: Materiale magnetice

A.    Materiale magnetice pentru electrotehnică şi electronică: domenii de aplicabillitate şi proprietăţi care le recomandă pentru utilizarea în domeniu.

B.    Ecranarea magnetică

Nota: Domeniile recomandate de aplicabilitate a materialelor magnetice sunt:  miezuri magnetice pentru transformatoare, maşini şi aparate electrice, generatoare sonore, magneţi permanenţi, ferite, suporturi magnetice.

Partea a III –a : Elemente de tehnologie.

           Tema 9 – Scule instrumente şi dispozitive

a.    Scule, instrumente şi dispozitive utilizate la executarea unor lucrări din domeniul electronică şi automatizări – prezentare generală (pistol de lipit, aparat de sudură, maşină de găurit, polizor, cleşti, şurubelniţe, chei, fierăstrău).

b.    Instrucţiuni de utilizare a  sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor.

c.    Întreţinerea stării tehnice a sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor.

d.    Utilizarea sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor în operaţii de prelucrare mecanică (curăţare, îndreptare, trasare, debitare, îndoire, pilire, polizare, găurire).

e.    Utilizarea sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor pentru realizarea ansamblărilor mecanice demontabile şi nedemontabile.

f.     Utilizarea sculelor, instrumentelor şi dispozitivelor pentru realizarea asamblărilor electrice.

§  Asamblări electrice demontabile (prin conectori, wire wrapping)

§  Asamblări nedemontabile (prin lipire)

§  Tehnologia cablajelor imprimate (proiectarea şi realizarea montajelor pe cablaje imprimate).

g.   Precizarea tehnologiilor de montare a componentelor SMD (Surface Mounted Devices)

   

Scoala Gimnaziala Vasile Lucaciu Carei

Denumirea instituţiei :Şcoala Gimnazială   „Vasile Lucaciu” Carei
Adresa :Str. Vasile Lucaciu nr. 16
Cod : 445100
E-mail : scoalavasilelucaciu@yahoo.com
Director : prof. Alina Loredana Mocanu
Director adj. prof. Belteki Francisc
Amplasarea clădirii – în centrul oraşului Carei, pe Str. Vasile Lucaciu nr. 16
Anul înfiinţării instituţiei -                1908 – Şcoală civilă
Modificări intervenite în timp :        1923 – Liceul ,,Vasile Lucaciu”
                                                            1948 – Şcoala Medie Mixtă
                                                            1962 – Şcoală Generală cu clasele I – VIII Nr.2
                                                            1994 – Şcoala cu clasele I – VIII ,,Vasile Lucaciu”

                                                            2012 – Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu”

Clădirea A – principală – are două nivele, şi cuprinde săli de clasă, laboratoare, direcţiun
         secretariat, cabinete , sala festivă, CDI.
Clădirea B – secundară – cuprinde : sala de sport, 2 vestiare, atelier de întreţinere
          La început a fost Şcoală Civilă Maghiară de Stat care s-a transformat în anul 1919 în Gimnaziu Românesc de Stat. La 1 septembrie 1923 ia naştere Liceul „ Vasile Lucaciu” pe frontispiciul căruia este aşezat numele marelui patriot Vasile Lucaciu ca o recunoaştere a meritelor sale în afirmarea identităţii naţionale. Începând cu anul şcolar 1929-1930 s-a înfiinţat secţia germană. Această instituţie de învăţământ a reprezentat o şansă pentru întreaga zonă Carei în şcolarizarea copiilor la nivel liceal şi asigurarea unora în învăţământul superior, unii dintre absolvenţi devenind personalităţi ale culturii româneşti. În anul 1948, în urma Reformei Învăţământului, procesul instructiv-educativ este reorganizat şi ia fiinţă Şcoala Medie Mixtă. La 1 septembrie 1962 Liceul „ Vasile Lucaciu” se transformă în Şcoala Generală Nr. 2 cu predare în limba română şi limba maghiară având 50 de angajaţi, 570 elevi organizaţi în 21 de clase. În 1993 şcoala reia numele marelui patriot numindu-se : Şcoala cu clasele I-VIII „ Vasile Lucaciu” Carei.
Specificul şcolii : Instruirea, îndrumarea şi educarea elevilor în limba română, maghiară
Prezentarea şcolii :
Resurse umane :46 învăţătoare şi profesori, 417 elevi la zi şi 18 la cursuri fără frecvenţă
12 învăţătoare din care o învăţătoare este suplinitor calificat, 10 au grad didactic I, una are gradul II şi una- definitivat
12 clase primare din care 8 secţia română şi 4 secţia maghiară
19 profesori titulari , 5 suplinitori calificaţi,
2 cadre pensionare, 3 cadre didactice completare de catedră, 5 cadre didactice plata cu ora
      b)  Resurse materiale: 25 săli de clasă amenajate pentru buna desfăşurare a activităţilor, 1 laborator fizică-chimie, 1 laborator-biologie, 5 cabinete, 1 sală de sport, 1 sală festivă, 1 bibliotecă cu 13.500 volume de cărţi.
      c) Oferta educaţională. Asigurarea calităţii în actul educaţional. Armonizarea ofertei de formare cu nevoile de formare. Valorificarea şi valorizarea resurselor existente. Dezvoltarea parteneriatelor instituţionale, comunitare.
  d)  Disciplinele opţionale: sunt variate şi în funcţie de opţiunea elevilor. Astfel, la clasele primare există opţionalele: Have Fun with English; Minihandbal, Educaţie economică iar la clasele gimnaziale predominant este interesul pentru utilizarea calculatorului, existând un opţional Prietenul meu, calculatorul, aprofundarea limbii engleze, Sunetul muzicii
     e) Activităţi extracuriculare: sunt menite să ofere elevilor oportunităţi multiple de recreere, să le dezvolte spiritul de competiţie, să le valorifice potenţialul intelectual şi aptitudinile, să le stimuleze imaginaţia, creativitatea şi iniţiativa. Semestrial se organizează câte o excursie pe clasă, diferite concursuri sportive, comemorăm evenimente istorice.

   g) Parteneriate cu Şcoala “ Octavian Goga” Satu Mare,  Şcoala cu clasele I-VIII Tăşnad, Şcoala cu clasele I-VIII “ Mihai Viteazul” Galaţi, Clubul elevilor, Casa de Cultură, Poliţia Municipiului Carei, Şcoala “ Iuliu Maniu” Zalău, cu toate şcolile “Vasile Lucaciu” din judeţ

  h) Proiecte. Reabilitarea acoperişului, reabilitarea vestiarelor şi a grupurilor sanitare ale sălii de sport.

Domenii de utilizare a energiei electrice

---

Energia electrică este forma de energie cu ponderea cea mai însemnată, ce se utilizează atât în procesul de producere a bunurilor materiale cât şi la consumatorii casnici. De asemenea se preconizează ca în viitor ea să devină cea mai importantă energie utilizată şi într-un alt sector, mare consumator de energie, precum transportul. Dintre avantajele care o fac să fie preferată altor forme de energie putem aminti:

-         transportul ieftin la mari distanţe şi cu pierderi mici, ceea ce face ca ea să poată fi produsă direct la sursa de energie primară;

-         distribuirea simplă la locurile de utilizare chiar dacă puterea consumatorilor diferă;

-         poate fi uşor transformată în alte forme de energie necesare consumatorilor – mecanică, chimică, termică, luminoasă, etc.

             Domeniile de utilizare a energiei electrice sunt variate:

Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice interconectate într-un spaţiu dat, formând un tot unitar şi având un scop funcţional bine determinat.

O instalaţie electrică care conţine receptoare electrice, precum şi echipamente pentru conducerea şi controlul proceselor tehnologice se numeşte instalaţie electrică de utilizare.

Prin consumator de energie electrică se înţelege orice persoană fizică sau juridică ale cărei instalaţii electrice de utilizare sunt conectate la reţeaua furnizorului prin unul sau mai multe puncte de alimentare prin care primeşte şi livrează, dacă are centrală proprie, energie electrică.

După natura consumului de energie electrică, consumatorii pot fi: casnici, industriali.

Consumatorii casnici sunt acei care folosesc energia electrică pentru iluminat şi receptoare electrocasnice din propriile locuinţe.

Receptoarele electrice sunt acele echipamente care transformă energia electrică în altă formă de energie utilă.

Energia electrică are utilizări în toate domeniile vieţii actuale:

1. În iluminatul electric care poate fi exterior (străzi, alei, parcuri etc.) şi interior (clădiri de locuit, spaţii culturale, instituţii, industriale etc.).

Iluminat public

2. În domeniul tehnic energia electrică  asigură funcţionarea maşinilor, a instalaţiilor şi a echipamentelor de prelucrare, a echipamentelor de transport, a aparatelor radio şi TV. Domeniul tehnic cuprinde: mecanica şi tehnologia materialelor, electrotehnica, extragerea şi prelucrarea minereurilor, chimia industrială, construcţii şi lucrări publice, industria uşoară, industria alimentară, industria siderurgică şi metalurgică,

3. În  agricultură, energia electrică este utilizată la pomparea apei din instalaţiile de irigaţii, la instalaţiile zootehnice, la morile de fabricare a nutreţurilor etc.

4. În domeniul transporturilor energia electrică este utilizată la funcţionarea trenurilor electrice, a tramvaielor, a troleibuzelor şi a metroului, în telecomunicaţii, semnalizare acustică şi vizuală în transporturi.

Loccomotivă electrică	Semafor	Tramvai

 5. În uz casnic energia electrică este utilizată pentru funcţionarea maşinilor şi aparatelor electrocasnice, instalaţii de iluminat şi climatizare etc.

Plită electrică	Maşină de spălat vase

  6. În comerţ energia electrică asigură funcţionarea aparatelor electrice cum sunt casele de marcat, vitrinele frigorifice, stivuitoare etc.

Casă de marcat	Vitrină frigorifică