vineri, 25 octombrie 2013

25 OCTOMBRIE - Ziua Armatei Romaniei

Azi, 25 octombrie. O dată aleasă ca să reamintească de victoria Armatei a Patra Române, comandată de generalul Gheorghe Avrămescu, care, între 9 şi 25 octombrie 1944, cu 69 de ani în urmă, a eliberat ultima brazdă de pământ transilvan de sub ocupaţia Ungariei horthyste.


Col(r) V. Neghină
Andra MARINESCU

O coincidenţă a făcut ca, la eliberarea oraşelor Satu-Mare şi Carei, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, să participe divizii constituite din ostaşi aparţinând tuturor provinciilor istorice româneşti: dobrogeni din Divizia 9 Infanterie, transilvăneni din Divizia 18 Infanterie, munteni din Divizia 3 Infanterie, bănăţeni din Divizia 1 Cavalerie, olteni din Divizia 11 Infanterie şi moldoveni din Divizia 21 Infanterie. În luptele purtate de Armata Română pentru eliberarea Transilvaniei s-au jertfit peste 40.000 de ostaşi, între aceştia aflându-se şi sute de eroi ai plaiurilor sibiene, care s-au sacrificat în luptele din Transilvania, Ungaria şi Cehoslovacia până la 9 mai 1945, când Germania hitleristă a fost învinsă. Acum, în pragul zilei Armatei Române, am răsfoit din nou filele de hronic eroic, readucând în memoria generaţiilor de astăzi numele a câtorva fii ai plaiurilor sibiene care şi-au dat viaţa pentru eliberarea patriei.

 Zenovie Avram, locotenent - colonel

A urmat cursurile Şcolii Militare de Ofiţeri Activi de Infanterie între 1 septembrie 1924 şi 1 iulie 1926. A fost avansat sublocotenent şi repartizat iniţial în Regimentul 1 Infanterie, apoi, la cerere, în Regimentul 91 Infanterie. La 1 aprilie 1930 i s-a acordat gradul de locotenent, iar în anul următor a trecut în Regimentul 82 Infanterie. De la 15 octombrie 1934 a urmat Şcoala superioară de război. A îndeplinit funcţii de stat major în Regimentul 91 Infanterie, apoi, după avansarea la gradul de căpitan (24 ianuarie 1938), în Regimentul 9 Vânători şi diviziile 21 Infanterie şi 1 Grăniceri. La 5 mai 1941 a fost numit ajutor al ataşatului militar la Berlin. La 23 august 1943 a obţinut gradul de maior. La 25 martie 1945, pe când se afla la unităţile din linia întâi pentru a le coordona acţiunile de luptă, a cerut insistent să însoţească în spatele frontului duşman un detaşament constituit dintr-un batalion al Regimentului 2 Dorobanţi, care urma să intercepteze comunicaţia Vys. Revuca – Lipt. Osada, la nord de localitatea Ulmanka, interzicând astfel retragerea forţelor hitleriste de la nord de Banska Bystrica. Hotărârea maiorului Zenovie de a pleca în această misiune a fost categorică: "Plec la gruparea de efort, acolo unde mor ostaşii", raporta, la 26 martie 1945, comandantul de divizie. Detaşamentul a plecat de la cota 1.140 din Munţii Fatra Mare spre Ulmanka pe un teren muntos şi accidentat. În ziua următoare a fost surprins de forţe importante hitleriste, care au încercuit detaşamentul. Au urmat trei zile de lupte extrem de grele. Deşi suferise pierderi mari, inamicul nu a cedat. Continuând lupta apropiată corp la corp, subunitatea română s-a repliat, încercând să se salveze. După reluarea ofensivei, maiorul Avram Zenovie a fost găsit mort, la 1 aprilie 1945. A fost decorat cu ordinele "Coroana României", cl. a IV-a cu spade, "Steaua României", cl. a IV-a cu spade, ordinul "Mihai Viteazul", cl. a III-a cu spade şi medalia cehoslovacă "Crucea de război", post-mortem. I s-a acordat, de asemenea, post-mortem, gradul de locotenent-colonel.

Vasile Băcilă, căpitan

A rămas orfan de mic, fiind crescut la orfelinatul din Turnu Roşu. A urmat, apoi, Liceul Militar "Mihai Viteazul" din Târgu-Mureş, pe care l-a terminat în anul 1933. Pe timpul luptelor insurecţionale a acţionat în fruntea unei companii din Regimentul 94 Infanterie, în zona localităţii Orşova. Subunitatea sa a capturat, printre altele, mai multe trenuri germane încărcate cu militari şi cu materiale de război. După încheierea luptelor pe teritoriul românesc, unitatea din care făcea parte a continuat luptele pe teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei. Fiind rănit în zona Mindszent, căpitanul Băcilă a refuzat să fie evacuat înapoia frontului. A participat, în continuare, la încleştările din interiorul oraşului Budapesta. La începutul lunii aprilie 1945 i s-a înredinţat comanda batalionului 2, cu care s-a evidenţiat în acţiunile pentru cucerirea înălţimii cu cota 554 de lângă localitatea Babina. A fost rănit mortal, la nord de localitatea Sobesice, în noaptea de 7/8 mai 1945, cu o zi înainte de capitularea necondiţionată a Germaniei naziste. Pentru faptele sale de arme, Vasile Băcilă a fost decorat cu ordinele "Steaua României", cl. a V-a şi "Coroana României", cl. a IV-a, cu spade şi propus la avansare, post mortem, la gradul de maior.

David Ionaşcu, caporal

Şi-a satisfăcut stagiul militar în Regimentul 2 Care de luptă, unitate cu care a participat la luptele insurecţionale din august 1944. În  februarie 1945 a plecat din nou pe frontul antihitlerist, în cadrul aceluiaşi regiment de tancuri. La 26 martie 1945, în timpul atacului pentru eliberarea satului cehoslovac Dolny Pial, a pătruns cu tancul său, la adăpostul unei livezi, în flancul unei grupări hitleriste. În timpul acelor încleştări, două tancuri germane au apărut prin surprindere până lângă maşina blindată în care se afla caporalul Ionaşcu David. S-a încins o crâncenă luptă “care pe care”, în timpul căreia militarul român a căzut la datorie. A fost decorat, post-mortem, cu medalia "Virtutea militară", cl. a II-a.

Dionisie Nicoară, locotenent

A urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Rezervă de Infanterie, fiind avansat sublocotenent la 10 mai 1942. A participat la războiul antihitlerist în cadrul Regimentului 95 infanterie, în funcţia de comandant de pluton pionieri. S-a distins prin curaj şi vitejie, rezolvând situaţii din cele mai dificile. In ziua de 11 noiembrie 1944, în luptele din zona Szentkiraly (Ungaria), sublocotenentul Nicoară Dionisie, sub focul inamicului, a construit treceri peste canale pentru tancurile sovietice. S-a evidenţiat ca infanterist în luptele de la Tapiosuly şi de pe străzile Budapestei. La 28 februarie 1945, într-o acţiune de deminare a şoselei Senohrad – Zabava, a fost ucis de explozia unei mine. 
A fost decorat, post-mortem, cu ordinele “Steaua României”, cl. a V-a şi "Coroana României", cl. a V-a cu spade, şi avansat la gradul de locotenent.

Isidor Novac, locotenent

În calitate de învăţător, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Rezervă de Infanterie nr. 1 Ploieşti, la absolvirea căreia (1 noiembrie 1932) i s-a acordat gradul de sublocotenent. A fost concentrat în mai multe rânduri, fiind avansat locotenent la 8 iunie 1940. A participat la războiul antihitlerist în cadrul Regimentului 85 infanterie, îndeplinind funcţia de comandant de pluton. S-a remarcat în luptele desfăşurate pentru zdrobirea inamicului ce se afla pe direcţia Mindszent – Budapesta, precum şi în cele din interiorul capitalei ungare. În ziua de 7 ianuarie 1945 a pătruns cu plutonul său în dispozitivul trupelor fasciste de la vest de cartierul "Vitejlor" din Budapesta. Printr-o luptă încordată a reuşit să respingă câteva contraatacuri duşmane, păstrând ferm terenul cucerit. În încleştările din ziua de 10 ianuarie 1945, locotenentul Novac Isidor a fost rănit de două ori. A încetat din viaţă la ambulanţă. I s-a conferit, post-mortem, ordinul "Steaua României", cl. a V-a cu spade.

Ion Prică, fruntaş

Şi-a satisfăcut serviciul militar în compania 18 antiaeriană a Diviziei 18 Infanterie. A participat în cadrul aceleiaşi subunităţi în luptele pentru eliberarea patriei de sub ocupaţia hitleristo-horthystă. S-a evidenţiat – ca servant de tun – în luptele din centrul Transilvaniei. A sprijinit prin trageri directe forţarea râului Arieş de către subunităţile de infanterie şi înaintarea acestora pe un teren deschis. Împreună cu ceilalţi tunari a distrus cuiburile de arme automate şi observatoarele inamicului din satul Viişoara. În seara zilei de 3 octombrie,  în timp ce trecea cu tunul prin vad, a fost lovit mortal de schijele unei mine. În  buzunarul vestonului fruntaşului Prică Ion s-a găsit o foaie de hârtie pe care era scrisă poezia din care fac parte următoarele versuri: "Dar n-aştepta de mine veşti,/ Că moartea nu mă lasă;/ La datorie simt că sunt/ Cât zece de acasă". Fruntaşul a fost decorat, post-mortem, cu medalia "Virtutea militară", cl. a II-a.

Vasile Prică, maior

Între 2 septembrie 1925 – 1 iulie, 1927 a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Infanterie, la a cărei absolvire a fost avansat sublocotenent şi repartizat în Regimentul 92 infanterie. La 10 mai 1931 i s-a acordat gradul de locotenent. La 1 octombrie 1931 a fost mutat în Batalionul 7 jandarmi, iar de la 1 aprilie 1933, în Legiunea de jandarmie Cluj. La 1 aprilie 1938 a fost numit în Regimentul 83 infanterie, obţinând, la 10 mai 1938, gradul de căpitan. De la 1 noiembrie 1938, la 1 noiembrie 1940 a activat în regimentele 85 şi 90 infanterie. La declanşarea revoluţiei din august 1944 avea gradul de maior. La 25 noiembrie 1944 i s-a încredinţat comanda batalionului 2 din Regimentul 92 infanterie, pe care l-a condus cu iscusinţă în luptele de pe teritoriile Ungariei şi Cehoslovaciei. În ziua de 19 noiembrie 1944, maiorul Prică Vasile a condus gruparea de foc a Diviziei 18 infanterie la trecerea trupelor marii unităţi peste Tisa, la nord de Vencsello. În timpul forţării cursului de apă, inamicul a contraatacat puternic, urmărind să lichideze capul de pod, dar a fost respins printr-o apărare fermă. Reuşita acestei acţiuni îndrăzneţe s-a datorat în mare măsură şi modului în care a acţionat maiorul Prică Vasile. De la data de 1 ianuarie 1945, ofiţerul a participat la luptele pentru cucerirea masivului muntos Jablonka din Cehoslovacia. În încleştările din zona Kalice maiorul Prică Vasile a căzut eroic în fruntea ostaşilor săi. A fost decorat, post mortem, cu ordinele “Steaua României”, cl. a V-a cu spade, şi “Mihai Viteazul”, cl. a III-a cu spade.

Victor Volovici, sergent major 

La 15 martie 1944 a absolvit cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Activi de Infanterie, obţinând gradul de sg. maj. şi încadrarea în Regimentul 26 infanterie. S-a evidenţiat atât în luiptele de pe teritoriul ţării, cât şi în acţiunile din Ungaria, în luptele de la Valko, unde s-a avântat la atac în fruntea subordonaţilor săi. La 9 decembrie 1944, deşi îi rămăseseră în pluton numai 9 oameni, n-a mai ezitat să se arunce în lupta corp la corp cu puţinii săi soldaţi. În această luptă, sergentul major Victor Volovici s-a repezit asupra unui militar hitlerist şi l-a lovit puternic cu patul pistolului. În această încleştare, bravul subofiţer a fost lovit mortal de un plumb inamic. I s-a acordat, post-mortem, medalia "Virtutea militară" cl. a II-a..ntul Eroilor militari romani cazuti la datorie, in prezenta presedintelui Traian Basescu.

marți, 15 octombrie 2013

Evaluare

        Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarete :

1 . a) Teascurile sunt folosite pentru extragerea sucurilor din fructe si seminte . A
     b) Cu ajutorul valtorii se obtine compactizarea tesaturilor . F
     c) Piva este unealta care se foloseste pentru spalarea tesaturilor . F
     d) Palele morii de vant sunt actionate de energia hidraulica . F
     e) Roata hidraulica asigura deplasarea podului plutitor . F
     f) Moara de apa a fost utilizata in manufacturile de textile . A

2.  a) Forta vantului e o sursa artificiala de energie. F
     b) Lemnul este o sursa neconventionala de energie. F
     c) Combustibilii fosili se distrug prin consum . A
     d) Energia Soarelui este epuizabila . A
     e) Cea mai mare parte a energiei utilizate de om provine din surse epuizabile . A

3.  a) Centralele termoelectrice utilizeaza in functionare combustibil: solid (carbune) , lichid (petrol) , gazos      (gaz metan) . A
     b) Centrala eoliana este amplasata pe tarmul marii si foloseste ca sursa de energie primara energia  valurilor . F
     c) Energia cinetica si potentiala a apei este transformata in energie electrica intr-o centrala nuclearo- electrica . F
     d) Energia calorica necesara functionarii unei turbine termice este obtinuta prin: arderea combustibililor ,  foraje de mare adancime , reactii de fisiune nucleara . A
     e) Generatorul electric este masina care transforma energia electrica in energie mecanica . F

4.   a) Energia electrica poate fi stocata . F
      b) Distributia energiei electrice se face prin linii electrice aeriene sau subterane de medie si joasa tensiune  . A
      c) Pierderile de energie sunt minime daca aceasta este transportata la valori inalte de tensiune . A
      d) Un consumator utilizeaza numai energie electrica produsa de o centrala electrica aflata in aproprierea  sa . F


5.    a) Functionarea becului electric se bazeaza pe fenomenul de incandescenta . A
       b) Sudarea electrica se poate realiza pe baza arcului electric . F
       c) Aparatele de incalzit functioneaza pe baza efectului magnetic al curentului electric .F
       d) Efectul chimic al curentului este utilizat pentru acoperirea suprafetelor metalice cu metale nobile . A
       e) Efectul magnetic al curentului electric sta la baza functionarii soneriilor . A

vineri, 11 octombrie 2013

Surse de energie utilizate de om

Surse de energie primara

Surse de energie primară

              În categoria surselor de energie primară  intră toate formele  de energie care pot fi preluate şi valorificate în mod direct: chimică, nucleară, luminoasă, energia apelor şi a vântului.
  1.  Energia înmagazinată în combustibili fosili (sub formă de energie chimică). Aceasta se pune în libertate prin reacţii chimice de oxidare care au loc cudegajare de  căldură (energie termică).
După starea de agregare, combustibilii pot fi:
  • Solizi: lemn, cărbuni fosili;
  • Lichizi: petrol;
  • Gazoşi: gaze naturale,
          Cărbunii constituie o sursă importantă de energie deoarece se găsesc în cantităţi foarte marizăcămintele sunt răspândite uniform pe întreaga planetă.   Cadezavantaje amintim instalaţiile necesare complicate, sulful conţinut de cărbune  este puternic poluant.
          Petrolul este cea mai importantă sursă energetică mondială, are putere calorică foarte mare, poate fi desulfurat înainte de ardere. Inconvenientul constă în faptul că zăcămintele de petrol sunt plasate doar în câteva zone ale globului, iar rezervele sunt mai mici decât cele de cărbune.
          Gazele naturale necesită instalaţii simple de ardere, au putere calorică bună, dar sunt mai dificil de transportat şi depozitat, iar rezervele sunt limitate. Gazul metan nu dă reziduuri la combustie şi nu prezintă impurităţi, iar GPL –ul este utilizat drept combustibil în zonele în care nu există reţea de gaz.
2. Energia nucleară  conţinută în combustibilii nucleari poate fi transformată în energie termic prin reacţii de fisiune sau de fuziune nucleară. Energia termică astfel obţinută poate fi folosită doar după transformarea în energie electrică.
3. Energia  solară   poate fi captată, şi folosita sub formă de caldură în aplicaţii termo-solare (prin panouri solare)sau poate fi transformatădirect în electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice (CF). Tehnologiile "termo-solarefolosesc căldura razelor de soare pentru a produce apă caldă,energie electrică şi pentru a încălzii unele locuinţeAplicaţiile termo-solare se întind de la un simplu sistem rezidenţial de încălzire a apei până la staţii foarte mari de generare a energie electricePanourile fotovoltaice sunt în ziua de azi din ce în ce mai folosite, mai ales în zonele izolateîn care nu se poate  produce energieelectrică prin metode convenţionaleSistemele fotovoltaice sunt uşor de mânuit, au nevoie rar de întreţinere şi nu poluează mediul înconjurator
4. Energia eoliană  este produsă prin captarea energiei cinetice a deplasăării unor mase de aer sub formă de vânt datorită diferenţelor de presiune. Deşi energia eoliană reprezintă una dintre alternativele la utilizarea combustibilior fosili, prezintă o serie de dezavantaje legate de faptul că vântul nu bate în permanenţă, cele mai multe instalaţii produc zgomot, poluarea fonică putând constitui o problemă şi uneori se poate produce accidentarea păsărilor.
Harta potenţialului solar 
Harta potenţialului eolian 

5. Energia hidraulică  este o formă de energie utilizată din cele mai vechi timpuri la morle de apă şi alte tehnologii tradiţionale, iar în prezent este exploatată pentru producerea energiei electrice cu ajutorul turbinelor hidraulice. Este considerată o formă de energie regenerabilă, datorită circuitului continuu al apei în natură întreţinut de energia Soarelui. Tot forme de energie hidrauliccă sunt considerate energia valurilor şi cea a mareelor.

Cădere de apă
6.  Energia mareo motrică  este datorată fluxului şi refluxului marin şi rezulta din fortele gravitationale ale Soarelui şi Lunii, precum şi ca urmare a rotatiei terestre.  Mareele se produc cu regularitate în anumite zone de litoral de pe glob, cu amplitudini care pot ajunge uneori la 14 -18 m, determinând oscilaţii lente de nivel ale apelor marine. Principiul de utilizare a energiei mareelor în centrale mareomotrice, de altfel singura sursă folosită în prezent din cele enumerate mai sus, constă în amenajarea unor bazine îndiguite care să facă posibilă captarea energiei apei, declanşată de aceste oscilaţii, atât la umplere (la flux), cât şi la golire (la reflux).
7. Energia valurilor constă din mişcarea de suprafaţă a valurilor şi din fluctuaţiile de presiune de sub suprafata apeiDispozitivele pentru captarea energieivalurilor se instaleaza linga mal, in depărtare sau în larg. Pe lângă avantajele evidente captarea energiei valurilor are şi unele dezavantaje precum impactul vizual şifizic asupra habitatului marinscurgerile toxice ale lichidelor folosite in constructia dispozitivelor de captare si conflictul cu navele comerciale.
8Energia geotermală e o categorie particulară a energiei termice pe care o conţine scoarţa terestră. Cu cât se coboară mai adânc în interiorul scoarţei terestre, temperatura creşte şi teoretic energia geotermală poate fi utilizată tot mai eficient. Energia geotermala este utilizata la scara comerciala, incepand din jurul anilor 1920, cand a inceput sa fie utilizata in special caldura apelor geotermale, sau cea provenita din gheizere pentru incalzirea locuintelor sau a unor spatii comerciale. Este nepoluantă şi  regenerabilă si poate fi folosita in scopuri diverse: incalzirea locuintelor, industrial sau pentru producerea de electricitate  

Resursele alternative  de energie sunt hidrogennulbiomasa şi metanolul.
             Hidrogenul este cheia obţinerii în viitor a unei energii având cel mai înalt conţinut energetic pe unitatea de greutate dintre toţi combustibilii cunoscuţi. Cu unele excepţi (de exemplu, motoarele rachetă hidrogenul nu poate fi folosit direct pentru a produce energie. El trebuie să fie convertit în energie electrică. Se poate stoca şi transporta uşor şi este nepoluant.
            Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbaneBiomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este prima formă de energie utilizată de om, odată cu descoperirea focului. Energia înglobată în biomasă se eliberează prin metode variate, care însă, în cele din urmă, reprezintă procesul chimic de ardere (transformare chimică în prezenţa oxigenului molecular, proces prin excelentă exergonic). Biomasa poate fi prelucrată în brichete sau peleţi.
Peleti
         
 Mai jos este prezentată structura unui cazan folosit pentru arderea rumeguşului de lemn, care poate fi folosit la centrale termice:
1-rezervor cu rumegus; 2-alimentator cu combustibil; 3-camera de alimentare cu aer; 4-focar de ardere; 5-camera de racire; 6-tevi de evacuare a fumului
            Metanolul este cel  mai simplu alcool, care conţine un singur atom de carbon. este un lichid incolor, insipid, cu un miros foarte slab şi este cunoscut sub denumirea de "alcool de lemn". Metanolul este unul dintre combustibilii care ar putea înlocui benzina sau  motorina, folosit drept combustibil pentru autoturisme. Este mai puţin inflamabil decât benzina dar mai puţin poluant.
Metanol
            Unul din dezavantajele energiilor alternative regenerative este costul procesului continuu de cercetare cu scop de a creste eficientasistemelor de captare si convertire a energiei in electricitate.
              Hidrogenul. Înainte de descoperirea sa, hidrogenul a fost confundat cu alte gaze. În 1766, chimistul englez Henry Cavendish a arătat că hidrogenul se formează la aplicarea acidului sulfuric pe metale si astfel este considerat descoperitorul hidrogenului. Ulterior, a arătat că, apa este rezultatul reacţiei dintre hidrogen si oxigen. În 1781, Joseph Priestley a numit acest gaz “aerul inflamabil”. Chimistul francez Antoine Laurent Lavoisier a dat acestui gaz denumirea de hydrogenium (formează apa). Hidrogenul lichid a fost produs prima data în 1898 de James Dewar. Hidrogenul este cel mai frecvent element din Univers. În spaţiu este prezent în trei forme: ioni (protoni), atomi si molecule biatomice. Pe Terra apare doar în molecule. În combinaţie cu alte elemente hidrogenul este foarte raspândit, iar cea mai frecventă şi importantă formă este apa (H2O). Apa este baza vieţii.             Hidrogenul are proprietăţile unui gaz si se ridică, datorită densităţii sale mai mici decât cea a aerului. Atenţie la folosirea hidrogenului în spatii închise, unde poate avea loc periculosul amestec de hidrogen şi aer şi care explodeaza. În figura de mai jos sunt prezentate valorile energetice la diferite tipuri de combustibil. Din grafic se poate observa diferenţa mare dintre hidrogen şi alte tipuri de combustibil.


Valoarea energetică a combustibilor

Forme de energie

Forme de energie  

            În functie de etapele de conversie si utilizare, energia poate fi:
  • Energie primarã -  este energia brută, netransformată, conţinută de purtătorii naturali de energie  (forţa apei, combustibili fosili, forţa vântului). Energia primară poate fi captată, transformată şi folosită de om prin intermediul unor instalaţii şi dispozitive.
  • Energie secundarã definitã ca formã de energie obtinutã prin conversia energiei primare si care poate fi folositã într-o gama largã de aplicatii (energie electricã, mangalul, cãrbunele sortat de calitate superioarã, lemnul de foc tãiat si spart etc)
  • Energie finalã reprezintã energia obtinutã prin conversia energiei secundare într-un motor, cazan, calculator, bec…
  • Energia utilã se obtine prin conversia energiei finale si este energia efectiv înglobatã într-un produs sau exclusiv utilizatã pentru un serviciu.
            Energia se prezintă sub diferite forme denumite diferit în funcţie de:
-sursa de unde provin (energia apei-hidraulică, energia vîntului-eoliană, energia pământului-geotermică, energia soarelui-solară);
-modul de manifestare (energie mecanică, energie termică, energie luminoasă etc).
1. Energia mecanică.  Un corp are energie mecanică dacă este capabil să efectueze lucru mecanic datorită unor factori mecanici precum viteza (în cazul energiei cinetice) sau schimbarea poziţiei într-un câmp de forţe (în cazul energiei potenţiale)
Energia mecanică este de două feluri: cinetică şi potenţială.
            Energia cinetică a unui corp aflat aflat în mişcare este acea energie datorată mişcării cu viteza v. Ea este egală cu lucrul necesar pentru a modifica (accelera) viteza corpului din repaus la viteza curentă v.
Ec=mv2/2
Energia potenţială a unui sistem este energia pe care sistemul o posedă datorită interacţiunilor ce depind numai de poziţia relativă a părţilor componente ale sistemului. Acest potenţial poate fi convertit în orice altă formă de energie, de exemplu în energie cinetică şi poate efectua lucru mecanic într-un proces. Unitatea de măsură a energiei potenţiale în SI este Joule (simbol J). Energia potenţială  are formula Ep = m * g * h, unde m este masa corpului, g este constanta gravitaţională iar h este înălţimea faţă de nivelul de energie potenţială zero a acestuia.
Energia mecanică a unui sistem fizic care trece dintr-o stare în alta prin procese pur mecanice se poate transforma din energie cinetică în energie potenţială şi invers cu respectarea legii conservării energiei.
Em = Ec + Ep
   

2.Energia termică (sau căldura) corespunde mişcării atomilor şi moleculelor  din care sunt alcătuite corpurile şi   poate fi transmisă altui sistem fizic pe baza diferenţei dintre temperatura sistemului care cedează energie şi temperatura sistemului care primeşte energie  termică sub formă de căldură. Exemple: energia aburului, energia apei calde sau fierbinţi, energia gazelor calde, etc.
Ca unitate de măsură pentru căldură se foloseşte şi caloria (1 cal =4,18 J)

3.Energia chimică este energia datorită asocierii atomilor în molecule şi a diferitelor alte feluri de agregare ale materiei. Ea se poate defini pe baza lucruluiforţelor electrice ca urmare a rearanjării sarcinilor electrice a electronilor şi protonilor în procesul formării legăturilor chimice. Dacă în timpul unei reacţii chimiceenergia sistemului scade, se transferă energie sistemelor înconjurătoare sub diferite forme, de obicei sub formă de căldură. Dacă în timpul unei reacţii chimice energia sistemului creşte, asta se obţine prin conversia altor forme de energie din sistemele înconjurătoare.

4. Energia radiantă   este energia care se propagă în spaţiu sub formă de radiaţii, transportată pe Pământ prin lumină sau prin alte unde electromagnetice (raze gama, reze X, radiaţii UV, microunde, unde radio) care se pot transforma în alte forme de energie.

5. Energia nucleară se degajă prin reacţii de:
-fuziune nucleară –unirea a două nuclee uşoare pentru a forma un nucleu mai greu şi eliberarea unei mari cantităţi de energie;
-fisiune- scindarea nucleului atomic al elementelor grele în două nuclee mai mici sub acţiunea unor particule incidente.
Energia solară provine din reacţii de fuziune nucleară, ea este deci de origine nucleară.

  Reacţia de fusiune nucleară

6. Energia electrică este energia corespunzătoare mişcării ordonate a electronilor.

Exemple de cum se pot converti diferitele forme de energie

Portofoliu la Educatie Tehnologica

Cap 1 : Energie electonica si electrotehnica
Surse de energie utilizata de om
Forme de energie
Elemente de limbaj grafic specific
Tehnologii de obtinere a energiei
Transportul si distributia energiei
Energia in gospodarie
Impactul tehnologiilor de producere si utilizarea energiei asupra omului si mediului

vineri, 4 octombrie 2013

Elementele unui calculator

ELEMENTELE COMPONENTE
ALE CALCULATORULUI PERSONAL


  Un calculator personal este un sistem electronic programabil de prelucrere a datelor proiectat pentru a fi folosit de un singur utilizator.
  D-ea lungul anilor de dezvoltare a calculatoarelor personale blocurile de construcţie denumite componente hard s-au ELEMENTE DE BAZĂmodificat si perfecţionat continuu.
Unitatea centrală constituie componenta de bază a sistemului şi este formata din:       
*unitate arimetrică şi logică (UAL) ce efectuează operatiile atitmetice şi logice;
*memoria internă (MI) care păstrează programele şi datele în curs de prelucrare;
*unitatea de comandă şi control (UCC) cu rol în dirijarea funcţonăii întregului ansamblu.
Echipamentele periferice  realizează legăura calculatorului cu mediul inconjurător.Se disting următoarele categorii mai importante:
*echipamente periferice de intrare (tastatură, mouse-ul);
*echipamente periferice de ieşire (monitor, imprimanta scanner);
*echipamente periferice de stocaj (unitaţi de bandă magnetică ,unităţi de CD-ROM)
*elemente periferice  de comunicaţie (cuplor, modem).
 ELEMENTE CONSTRUCTIVE
 Cele mai importante grupuri de componente ale unui calculator sunt:unitatea de sistem, sistemul de stocare a datelor , echipamentele periferice ăi componentele de conectare.
 Componenta de bază a unui PC este unitatea centrală formată din carcasa calculatorului şi din întreg conţinutul acesteia. Una din principalele sale funcţii este cea fizica, ea reprezentand locul în care sunt montate componente interne, cum ar fi: placa de bază, unitaţile de disc, plăcile de extensie etc.
  Placa de bază
    Elementul esenţial al unitaţii de sistem este placa de bază. Placa de bază conţine elementele de bază a unui PC , cum ar fi: microprocesorul, sistemull de stocare a datelor (memorie), sloturile de extensie şi porturile.
 Microprocesorul este cea mai importantă dintre componentele electrice de pe placa de bază, fiind coodonatorul tuturor operaţiilor ce se efectuează.Tipul microprocesorului determină puterea de prelucrare a calculatorului şi programele pe care le poate rula.
  Principalele caracteristici ale unui microprocesor sunt: viteza de lucru capacitatea maximă de memorie pe care o adresează, setul de instrucţiuni pe care le poate executa.Modelul unui microprocesor este principalul criteriu de alegere a unui calculator.


WINDOUS
   Utilizare

I.1.Generalitati

  Microsoft Windows 98 este un sistem  de operare puternic si flxibil si are posibilităţi de multitasking  (posibilitatea de a lucra in acelasi timp cu mai multe aplicaţi ),este consecvent ca aspect si comportament in toate programele destinate ce ruleaza sub Windows , are posibilitatea de a integra o diversitate de servere , aplicatii pe 16 sau pe 32 de biti si ofera acces usor prin retea la diferite fisiere partajate aflte pe alte calculatoare ,la imprimante si la Internet.
   Wndows este destinat simplificari utilizari calculatorului. In aceasta carte va prezentam detaliat instrumentele si informaţiile de care aveti nevoie pentru a utiliza Windows 98, cu referirile de rigoare pentru sistemul de operare Windows 95.                                       
    Invatarea informaticii in şcoala generala urmareste coştientizarea de catre elevi a naturii acestui obiect de studiu ca o activitate de rezolvare de probleme ,actuale si viitoare, bazata corp de cunostinte si de proceduri, dar ca si o disciplina strins legata de societate prin relevanta sa in cotidian.
     Prin cursul opţional de “ Calculatorul in viata cotidiana”se urmareste dobandirea pe cale intiutiva si practica a unor noţiuni si cunosţinte de utilizare a calculatorului in diferite situaţii din viata cotidiana.
     Caracteristicile defilatorii ale acestei lucrari sunt legate prezentarea clară, accesibila,de organizarea sistematica a materialului, rod al unei activitati didactice indelungate.
     Lucrarea conceputa spre a fi utilizată in diverse situaţii  respectiv: cu ajutorul unui profesor a carui muncă este astfel usurată si eficientizată, de catre utilizatorul care va folosi lucrarea alaturi de calculator sau chiar sub forma unei lecturi, asimilare cunoştinţelor fiind inlesnită prin intermediul celor peste 40 de figuri, in cea mai mare parte capturi de ecran, capabile să substituie, intr-o prima faza calculatorul.
     Calculatorul in viata cotideana este o lucrare accesibila tuturor, fara a renunta insa la o carte de specialitate.De aceea s-a pastrat un limbaj adecvat, dar nu pretenţios, au fost introduse in mod gradat si elemente dificile, dar care au fost explicate si exemplificate.
        Sistemul de operare Windows este destinat software- ului de bază al calculatorului. Sistemul Windows este prezentat dupa urmatorul plan :elemente şi operaţi de baza, manevrarea programelor ce lucrează sub Windows, accesarea documentaţiei de ajutor.


 
   

cel mai complet site cu referate